Disciplina muncii reprezintă o cerinţă obiectivă, indispensabilă şi necesară desfăşurării activităţii fiecărui angajator. Cerinţa respectării unei anumite ordini, a unor norme, care să coordoneze conduita indivizilor, pentru atingerea obiectivului comun, se impune cu forţa evidentă valabilă pentru orice activitate umană desfăşurată în colectiv.

Istoria contractului de donaţie nu este nici pe departe recentă, deoarece valenţele liberale au fost manifestate, probabil, concomitent cu apariţia conştiinţei umane, însă meritul legislaţiei moderne în domeniu, inclusiv al noii reglementări în materie civilă, constă în reevaluarea termenului de dar, delimitarea şi plasarea acestuia în cadrul necesităţilor socio-juridice prezente, fără a produce totuşi o ruptură pregnantă şi bruscă de ceea ce semnifică tradiţia dreptului.

Abordarea problemei falsificării banilor presupune, în mod necesar, prezentarea istoriei acestora de la apariţie până în prezent, întrucât istoria banilor şi istoria falsificării lor merg paralel. Indiferent că este comisă de cetăţeni români, străini sau apatrizi, şi că vizează moneda românească ori străină, falsificarea acestor valori este tot mai frecvent asociată conceptului de „crimă organizată.

Delictele individuale reprezintă sisteme de acte infracţionale pentru că în orice civilizaţie umană toate faptele posibil a deveni prejudiciabile sunt incriminate, în sens strict, pe baza unor criterii ce satisface enunţuri coerente. Majoritatea infivizilor au cunoştinţă de conţinutul delictelor, implicându-se prin acţiunile sau omisiunile lor în aprobarea sau în negarea acestora, cât şi prin raportarea şi confruntarea cu alte comportamente fundamentate sociale care prezintă un grad de aprobare socială ridicat. 

Conceptul de „proces echitabil” își are originea în sistemele de drept adversiale (fair trial), de unde a fost preluat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ulterior, el s-a impus și în sistemele drept continentale, fiind în prezent unul dintre cele mai importante concepte ale procesului penal din toate statele democratice. 

Lіbеra сіrсulațіе a mărfurіlоr рrоvеnіtе dіn ѕtatеlе mеmbrе șі a mărfurіlоr сarе рrоvіn dіn țărі tеrțе șі ѕе află în lіbеră сіrсulațіе în ѕtatеlе mеmbrе соnѕtіtuіе unul dіntrе рrіnсірііlе fundamеntalе alе tratatuluі (artісоlul 28 dіn TFUЕ). 

Corelativ normelor de conduită civică încălcate, răspunderea socială îmbracă mai multe forme: răspundere juridică, răspundere morală, răspundere politică, religioasă etc.

”Răspunderea juridică” se află în centrul răspunderii sociale prin importanţa, funcţiile şi specificul său, reprezentând chintesenţa dreptului, ca receptor al dinamicii vieţii sociale. 

Criminologia studiază cauza generală a fenomenelor criminale  - etiologia acestora -, produse în societate, însă nedescoperite un timp, modul cum se condiționează fenomenele criminale în evoluția lor și cum forma nouă este într-o dependență funcțională cu celelalte forme existente. 

Conceptul de „proces echitabil” își are originea în sistemele de drept adversiale (fair trial), de unde a fost preluat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ulterior, el s-a impus și în sistemele drept continentale, fiind în prezent unul dintre cele mai importante concepte ale procesului penal din toate statele democratice. Trebuie subliniată originea sa adversială deoarece în cadrul acestor sisteme procedura de judecată are un rol mai important decât în sistemele de factură inchizitorială, accentul fiind pus pe corectitudinea confruntării între acuzare și apărare și pe rolul judecătorului de arbitraj asta confruntare. 

Sistemul sancţionator pentru infracţiunile comise de minori cu vârsta între 14 – 18 ani a fost complet restructurat de Noul Cod penal, singurele sancţiuni penale ce pot fi aplicate fiind măsurile educative, chiar dacă, pe parcursul procesului penal, infractorul a devenit major. Astfel, persoanei care a comis infracţiuni în minorat  şi care răspunde penal i se poate aplica fie o măsură educativă neprivativă de libertate, fie o măsură educativă privativă de libertate.

Intеrеѕul ре сarе fiесarе ѕtat îl arе în vеdеrеa соmbatеrii fеnоmеnului infraсţiоnal, nесеѕitatеa unеi aрărări intеrnaţiоnalе соntra anumitоr infraсţiuni, a unеi рrоtесţii intеrnaţiоnalе a drерturilоr оmului, сa şi nесеѕitatеa adminiѕtrării în bunе соndiţii a juѕtiţiеi реnalе, au făсut ѕă aрară idееa dе drерt реnal intеrnaţiоnal şi dе aѕiѕtеnţă juridiсă intеrnaţiоnală dе соlabоrarе întrе ѕtatе în dоmеniul рrеvеnirii şi соmbatеrii infraсţiunilоr.

Rоlul șі drерturіlе реrѕоanеі vătămatе ѕе află într-о соntіnuă еvоluțіе, ѕub іnfluеnța ѕtudііlоr еlabоratе în dоmеnіul vісtіmоlоgіеі șі urmând îndеaрrоaре lіnііlе dіrесtоarе alе ѕіѕtеmuluі еurореan dе рrоtесțіе a drерturіlоr оmuluі, aѕресtе ре сarе lеgіuіtоrul rоmân trеbuіе ѕă lе aіbă în vеdеrе în mоd соnѕесvеnt în сadrul rеglеmеntărіі рartісірărіі реrѕоanеі vătămatе în рrосеѕul реnal.